Determinarea calității diferitelor surse de apă prin metode chimice (lecție experimentală – învățare prin descoperire)
|
|
Chimie |
|
Plan de lecție nr. 3 |
|
DESPRE LECȚIE |
|
|
Subiect |
Determinarea calității diferitelor surse de apă prin metode chimice (lecție experimentală – învățare prin descoperire) |
|
Durată |
3 ore (3 x 45 min = 135 min) |
|
Cunoștințe dobândite anterior |
|
|
Scopul(urile) lecției |
Evaluarea consecințelor proceselor și a acțiunii produselor chimice asupra persoanelor și mediului:
|
|
Marea idee din spatele subiectului |
|
|
Rezultatele lecției |
Formarea și dezvoltarea abilităților de manipulare corectă a echipamentelor și ustensilelor de laborator, de efectuare a determinărilor practice și de completare a fișelor de înregistrare a observațiilor |
|
Competențe |
|
|
|
|
Metode |
|
|
Relevanță pentru curriculum |
|
|
Implicarea părților interesate |
|
|
ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE NECESARE |
Pentru 1 echipă de 5 elevi |
||||||||||||||||||||||
Aceasta este o listă recomandată: Observații
|
|
ACTIVITĂȚI PAS CU PAS (ETAPIZATE) |
|
|
Pasul (etapa) 1 (5 min) |
Moment organizatoric (verificarea prezenței, captarea atenției, pregătirea materialelor didactice, verificarea și corectarea temelor elevilor etc.). |
|
Pasul (etapa) 2 (10 min) |
|
|
Pasul (etapa) 3 (30 min) |
|
|
Pasul (etapa) 4 (30 min) |
|
|
Pasul (etapa) 5 (10 min) |
|
|
Pasul (etapa) 6 (4 min) |
|
|
Pasul (etapa) 7 (1 min) |
|
|
Evaluare |
|
|
Link-uri utile |
|
FIȘA DE LUCRU EXPERIMENTALĂ
I. Determinarea calității apei din diferite surse pe baza proprietăților organoleptice
Pentru experimentele următoare, distribuirea materialelor ia în considerare numărul de echipe din clasă (de preferință un multiplu de 3) – fiecare grup de 3 echipe primește 3 baloane de sticlă cu dop, cu apă din sursele indicate mai jos:
- echipa 1: eprubeta 1 – apă potabilă, eprubeta 2 – apă dintr-un lac sau iaz din apropiere/accesibil, eprubeta 3 – apă dintr-o fântână;
- echipa 2: eprubeta 1 – apă potabilă, eprubeta 2 – apă dintr-un râu din apropiere/accesibil, eprubeta 3 – apă de izvor;
- echipa 3: eprubeta 1 – apă potabilă, eprubeta 2 – apă din instalații ruginite, eprubeta 3 – apă minerală.
1.1. Culoarea apei oferă indicii despre schimbarea calității acesteia:
- apa potabilă este incoloră;
- apele de culoare brună sau arămie provin de la distilăriile de cărbune;
- apele de culoare brun-închis provin de la fabricile de celuloză;
- ionii de fier dau apei o culoare ruginie;
- ionii de cupru determină o culoare albastră;
- apele care conțin argilă au culoare galben-brună.
Metoda de lucru
Culoarea se apreciază privind apa din fiecare balon de sticlă (realizate din sticlă transparentă și conținând aceeași cantitate de apă, din trei surse diferite, colectate în aceeași zi.
Înregistrarea rezultatelor: completarea tabelului următor.
|
Numărul probei / Sursa de apă |
Culoarea observată |
Substanțe care pot da culoarea observată |
1.2. Mirosul apei provine de la substanțele pe care le conține, ca rezultat al poluării sau ca urmare a dezvoltării planctonului.
Metoda de lucru
Agitați apa din balonul 1, scoateți dopul și mirosiți. Procedați la fel cu baloanele 2 și 3. Completați tabelul următor.
Mirosul identificat se poate descrie folosind următorii termeni:
- aromatic;
- de baltă;
- de lemn putred;
- de pește;
- de hidrocarburi;
- de hidrogen sulfurat;
- fecaloid;
- nedefinit;
- inodor.
Intensitatea mirosului identificat se poate descrie folosind următorii termeni :
- foarte slab;
- slab;
- perceptibil;
- pronunțat;
- foarte puternic.
Înregistrarea rezultatelor: completați următorul tabel.
|
Numărul probei / Sursa de apă |
Mirosul identificat |
Intensitatea mirosului |
1.3. Gustul apei potabile se poate aprecia folosind termenii:
- acidulat;
- sărat;
- amar;
- sărat-amărui;
- dulce;
- acru;
- specia;
- fără gust.
Metoda de lucru
Puneți apă din balonul notat cu ”1” în paharele de unică folosință. Țineți fiecare dintre voi câte 15 ml de apă potabilă în gură timp de câteva secunde, apoi apreciați gustul acesteia utilizând unul dintre termenii de mai sus.
Înregistrarea rezultatelor: completați tabelul următor, de către fiecare membru al echipei.
|
Elevul |
Gustul perceput |
|
1. |
|
|
2. |
|
|
3. |
|
|
4. |
|
|
5. |
|
|
Gustul cu cea mai mare pondere în echipă: |
……. |
II. Determinarea caracterului acido-bazic al apei
2.1. Determinarea mediului apei potabile (acid, neutru, bazic), utilizând soluție de turnesol.
Principiul metodei
Ca probă etalon se utilizează apa potabilă din eprubetă.
Se determină mediul fiecărei probe (acid, neutru, bazic), utilizând soluția de turnesol. Apoi se determină pH-ul cu ajutorul hârtiei indicatoare.
Ustensile: soluție de turnesol, hârtie indicatoare de pH, plăcuță albă de porțelan, pensete, eprubete, pipete.
Metoda de lucru
Puneți jumătate din fiecare probă de apă în eprubeta goală, notată cu același număr.
Puneți câteva picături de turnesol în fiecare probă de apă.
Comparați culoarea cu datele din următorul tabel.
Înregistrarea rezultatelor
- Comparați culoarea cu datele din tabelul următor:
|
Indicator |
Mediu acid |
Mediu neutru |
Mediu bazic |
|
Turnesol |
Culoare roșie |
Culoarea violet |
Culoare albastră |
- Notați mediul pe care l-ați determinat, pentru fiecare probă, în tabel următor:
|
Proba |
Mediul determinat |
|
1 |
|
|
2 |
|
|
3 |
2.2. Determinarea pH-ului fiecărei probe utilizând hârtie indicatoare de pH
Noțiuni teoretice
pH-ul reprezintă logaritmul zecimal cu semn schimbat al concentrației ionilor de hidrogen într-o soluție: pH = - log [H3O+]. Apa pură are pH-ul egal cu - log 10 - 7 = 7.
În funcție de pH-ul lor, soluțiile pot fi:
- acide (pH < 7);
- neutre (pH = 7);
- bazice (pH > 7).
Metoda de lucru
Utilizați drept probe eprubetele fără turnesol. Introduceți cu penseta, în fiecare probă de apă, o bucată de hârtie indicatoare de pH de 1 cm, corespunzătoare mediului determinat anterior. Fixați hârtia indicatoare de pH pe plăcuța albă de porțelan. Comparați culoarea cu cea de pe scara de valori şi stabiliţi pH-ul. Notați pH-ul fiecărei probe.
Înregistrarea rezultatelor: completați tabelul următor, pentru fiecare probă.
|
Proba |
Valoarea pH-ului |
Mediul determinat |
|
1 |
||
|
2 |
||
|
3 |
2.3. Determinarea pH-ului fiecărei probe utilizând pH-metrul portabil
Principiul metodei
Prin introducerea electrodului în proba de apă, apare o diferență de potențial, care variază liniar cu pH-ul apei.
Materiale necesare: pH-metru cu electrozii necesari, pahare Berzelius, probe de apă.
Metoda de lucru
În primul rând, se face calibrarea aparatului. Apoi se spală electrodul cu apă distilată şi se clăteşte cu apa de analizat. Se citeşte pH-ul direct pe indicatorul de pe aparat. Temperatura probei trebuie să fie de 20 0C, cu variaţii de ± 0,5 0C
Se repetă determinarea de încă două ori şi se face media celor trei determinări pentru a obține valoarea pH-ului.
Se repetă determinarea și pentru diferite probe de apă.
Înregistrarea rezultatelor: completați tabelul următor.
|
Proba de apă |
pH (valoarea 1) |
pH (valoarea 2) |
pH (valoarea 3) |
pH (valoarea medie) |
|
1 |
||||
|
2 |
||||
|
3 |
|


